GENERALITATI

  •    Caracteristicile zonei:

  M - ZONA CU FUNCȚIUNI MIXT

SUBZONE MIXTE AFLATE ÎN AFARA ZONEI CENTRALE (M1-M4)

  Zona mixtă cuprinde funcţiuni de interes general şi public, diverse categorii de activităţi comerciale, servicii şi de mică producţie, în lungul principalelelor artere de circulaţie. Zona este constituită din instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes general (servicii tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale, comerţ, restaurante, recreere), mici activităţi productive manufacturiere şi locuinţe.

Din punct de vedere funcţional zona se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor funcţiuni de interes general şi public, formând în mod continuu linearităţi comerciale şi de servicii de-a lungul arterelor principale.

Zona mixtă poate fi atât de formă liniară in plan dacă este dispusa în lungul principalelor artere de circulaţie, cât şi de formă areală (centre de cartier, platforme industriale în conversie ca zone mixte, noi grupări funcţionale etc.).

Strategia generală propusă prin P.U.G. şi R.L.U. aferent urmăreşte:

1.    Conturarea zonei mixte ca o zonă de dezvoltare direcţionată a oraşului în lungul unor artere principale, valorificând mai bine în acest scop infrastructura şi creând un potenţial de dezvoltare pentru localitate

2.    Înlocuirea zonelor cu incompatibilităţi funcţionale şi transformarea lor în zone funcţionale mixte, dinamice şi capabile să asigure rapid conversia către o zonă bine organizată atât funcţional cât şi morfo-structural.

3.    Stabilirea unei configuraţii urbanistice bine definite şi conturate prin înlocuirea configuraţiei haotice actuale a zonelor respective.

  L- ZONĂ REZIDENȚIALĂ

  Zona de locuit se compune din subzone (tipuri de ţesut urban), diferenţiate după criteriile:

•    funcţional

•    caracterul locuinţelor: permanente sau temporare (case de vacanţă)

•    caracterul ţesutului:

-    omogen rezidenţial,

-    neconstruit, în formare

-    mixat in proporţii şi modalităţi diferite cu alte funcţiuni - comerciale, servicii, mică producţie manufacturieră, mică producţie agricolă de subzistenţă, dotări turistice şi de agrement

•    morfologic:

•    tipul parcelarului:

-    rezultat din evoluţia localităţii în timp,

-    creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localităţii pe terenuri agricole (prin operaţiuni simple de topometrie sau prin operaţiuni urbanistice);

•    configuraţia în raport cu spaţiul străzii:

-    diferenţiată sau nu în raport cu distanţa faţă de stradă a clădirilor de pe o parcela (construcţii principale – construcţii secundare – anexe)

•    volumetria;  regim de construire: discontinuu, continuu, înălţime mică (P - P+2

niveluri), mod de terminare al volumelor în şarpantă;

•    vechime: locuinţe vechi şi locuinţe noi;

•    calitatea construcţiei: definită prin arhitectura, partiul, calitatea materialelor, rezistenţa, nivelul de izolare termică, nivelul de dotare tehnico-edilitară a clădirilor.

Prevederile regulamentului susţin evoluţia ipotetică a oraşului prin:

-    menţinerea zonelor bine constituie în cazul intervenţiilor punctuale;

-    reconstrucţia    zonelor    insalubre    prin    operaţiuni    de    comasare    şi reparcelare; extinderea pe terenuri neconstruite, intra şi extravilane, de noi locuinţe individuale pe baza unor operaţiuni de reparcelare.

  L1 - Subzona locuinţelor individuale şi colective cu regim redus de înălțime (P-P+2);

L1b  -  Locuințe  cu  regim  redus  de  înălțime  (P-P+2)  situate  în  enclave;

SECTIUNEA I - UTILIZARE FUNCTIONALA

  •   ART. 1 - Utilizari admise:

  Pentru M1, M2 și M3:

•    instituţii,    servicii    şi    dotări    publice    (şcoli,    grădiniţe,    after-school-uri, dispensare, cămine culturale, poştă, etc);

•    sedii ale unor firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale;

•    servicii sociale, colective şi personale;

•    sedii ale unor organizaţii politice, profesionale etc.;

•    lăcaşuri de cult;

•    comerţ cu amănuntul, supermarketuri, pieţe agro-alimentare şi de suveniruri;

•    activităţi manufacturiere;

•    depozitare mic-gros;

•    hoteluri, moteluri, pensiuni, agenţii de turism;

•    restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc.;

•    sport şi recreere în spaţii acoperite;

•    parcaje la sol;

•    spaţii libere pietonale;

•    locuinţe cu partiu obişnuit;

•    locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale;

•    grupări de funcţiuni admise alcătuind centre de cartier;

•    spaţii şi pieţe pietonale;

  Pentru L1a, L1b și L1c:

  •    locuinţe  individuale  şi  colective  mici  cu  maxim  P+2  niveluri  în  regim  de construire înşiruit, cuplat sau izolat;

•    echipamente publice specifice zonei rezidenţiale (mic comerţ de proximitate,

învăţământ, cultură şi culte, sănătate);

•    amenajări sport (spaţii deschise), agrement şi loisir;

•    circulatii carosabile și pietonale

•    parcaje publice la sol de maxim 30 locuri

•    parcaje publice subterane /supraterane supraetajate

•    parcuri, gradini, scuaruri publice.

  •   Art. 2 - Utilizari admise cu conditionari:

  Pentru M1, M2, M3 și M4:

  Pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică. Clădirile care au funcţiune comercială vor avea parterul orientat spre stradă şi

spre traseele pietonale. Se recomandă ca fronturile incintelor care adăpostesc activităţi care permit accesul publicului în mod permanent sau conform unui program de funcţionare specific să fi prevăzute cu vitrine luminate noaptea. În zonele construite care au acces la circulații principale se recomandă conversia locuinţelor în alte funcţiuni, locuirea putând rămâne în partea din spate a parcelei.

În cazul unor enclave de lotizări existente în ansamblurile de locuinţe colective, acestea vor fi considerate funcţional şi urbanistic similar zonei L1a şi se vor supune reglementărilor de construire pentru această subzonă. Se recomandă ca activităţile în care accesul publicului nu este liber să nu reprezinte mai mult de 20% din lungimea străzii incluse în zona mixtă şi să nu formeze segmente de astfel de fronturi mai lungi de 30 metri.

  Pentru L1a, L1b și L1c:

  •    se admite mansardarea clădirilor existente, cu luarea în calculul a coeficientului de utilizare a terenului a unei suprafeţe desfăşurate pentru nivelul mansardei de maxim 60% din aria unui nivel curent;

•    se admit funcţiuni comerciale de proximitate şi servicii profesionale si mici activitati manufacturiere cu condiţia ca suprafaţa acestora să nu depăşească 250 mp ADC şi să nu genereze transporturi grele; aceste funcţiuni vor fi dispuse la intersecţii şi se va considera că au o arie de servire de 250 metri;

Pentru L1c

Pentru zonele de extindere nereglementate de o documentatie de urbanism aprobata anterior intrarii in vigoare a prezentului regulament, se condiționează realizarea locuinţelor de existenţa unui P.U.Z. aprobat conform legii care să reglementeze: noua trama stradală, operațiunile de parcelare/ reparcelare – acolo unde este cazul, echiparea edilitara, asigurarea cu echipamente și dotari publice.

  •   Art. 3 - Utilizari interzise:

  Pentru M1, M2, M3:

  •    activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficulgenerat;

•    depozitare en-gros;

•    staţii de întreţinere auto

•    curăţătorii chimice;

•    depozitări de materiale refolosibile;

•    platforme de precolectare a deşeurilor;

•    depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sautoxice;

•    activităţi  care  utilizează  pentru  depozitare  şi  producţie  terenul  vizibil  din circulaţiile publice sau din instituţiile publice;

•    lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;

•    orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele

vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

  Pentru L1a, L1b și L1c se interzic următoarele utilizări:

• funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţă de 250 mp ADC, care generează un trafic

important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după orele 22.00, produc poluare;

•    activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (peste 5 autovehicule mici pe zi sau vehicole de transport greu), prin utilizarea incintei pentru depozitare şi producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit după orele 22.00;

•    depozitare en-gros;

•    staţii de întreţinere auto

•    curăţătorii chimice;

•    depozitări de materiale refolosibile;

•    platforme de precolectare a deşeurilor;

•    staţii de betoane;

•    autobaze, staţii de întreţinere auto

•    spălătorii chimice;

•    depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;

•    activităţi  care  utilizează  pentru  depozitare  şi  producţie  terenul  vizibil  din circulaţiile publice sau din instituţiile publice;

•    lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;

•    orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

SECTIUNEA II - CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR

  •   ART. 4 - Caracteristici ale parcelelor:

  Pentru M1, M2, M3 și M4:

Pentru zona mixtă se recomandă amplasarea construcţiilor pe parcele în regim izolat. 

  În cazul construcţiilor publice dispuse izolat sau cuplat, terenul trebuie să aibă osuprafață de minim 1000 mp, cu un front la stradă de minim 20.0 metri.

Pentru celelalte categorii de funcţiuni, lotizarea terenului în parcele având minim 300 mp şi un front la stradă de minim 12.0 metri; în funcţie de necesităţi vor putea fi concesionate sau cumpărate una sau mai multe parcele adiacente.

  Pentru L1b și L1c:

  Noile parcelari se vor realiza cu respectarea următoarelor condiţii cumulate:

•    suprafaţa minimă de 150 mp şi un front de minim 8,0 metri pentru construcţiile înşiruite;

•    suprafaţa  minimă  de  200  mp  şi  un  front  de  minim  10,0  metri  pentru construcţiile cuplate;

•    suprafaţa minimă de    250 mp şi un front de 12,0 metri pentru construcţiile izolate;

•    adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea acesteia.

În funcţie de necesităţi vor putea fi concesionate sau cumpărate una sau mai multe parcele adiacente;

  •   Art. 5 - Amplasarea cladirilor fata de aliniament:

  Pentru M1, M2, M3 și M4:

  În preajma unor construcţii cu funcţiuni publice importante, se recomandă o retragere mai mare faţă de aliniament pentru facilitarea creării unor pieţe sau degajamente amenajate.

  Pentru L1a, L1b și L1c:

  La intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi având o lungime de minim 12.0 metri pe străzi de categoria I, a II-a şi de 6.0 metri pe străzi de categoria a III-a.

Clădirile se vor retrage de la aliniament cu minim 4.0 metri pe străzi de categoria III şi  5.0 metri pe străzi de categoria II şi I.

În cazul clădirilor înşiruite pe parcelele de colţ nu se admit decât clădiri cu faţade pe ambele străzi (semi-cuplate sau izolate).

  •   Art. 6 - Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor:

  Pentru M1, M2, M3, M4:

  Clădirile publice se vor amplasa în regim izolat, iar retragerile faţă de limitele laterale vor fi de minim 3.00 metri.

Pentru construcțiile cu regim maxim de înălțime de P+2 niveluri, amplasate în regim izolat, retragerile față de la limitele laterale ale terenului vor fi de minim 2.0 metri cu condiția ca pe una dintre celelalte laturi sa fie asigurat un acces de minim 3.0 metri.

Pentru construcțiile mai mari de P+2E se va realiza studiu de însorire pentru a se demonstra că acestea nu vor afecta vecinătățile.

Clădirile pot fi alipite de construcţiile de pe parcelele alăturate cu funcţiuni similare, situate pe limita de proprietate, în cazul în care acestea nu prezintă incompatibilităţi (trepidaţii, risc tehnologic). Retragerea față de limita laterală opusă va fi de minim 3.0 metri.

Se interzice construirea pe limita parcelei dacă aceasta constituie linia  de separaţie dintre două zone funcţionale distincte, cazuri în care se admite realizarea noilor clădiri numai cu o retragere faţă de limitele laterale ale parcelei de minim 3.0 metri.

În cazul clădirilor comerciale şi de producţie se admite regimul compact de construire cu condiţia respectării celorlalte prevederi ale regulamentului.

Retragerea faţă de limitele posterioare va fi de minim jumătate din înălţimea la cornişă, dar nu mai puţin de 3.0 metri pentru construcții de până la P+2E și de minim 5.0metri pentru construcțiile mai mari de P+2E.

Clădirile anexe se vor amplasa față de limitele laterale și posterioare conform Codului Civil.

  Pentru L1a, L1b și L1c:

  Clădirile în regim înşiruit se vor alipi ambelor limite laterale ale parcelei.

În cazul în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de la limita laterală a parcelei şi având pe faţada laterală ferestre, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă de limita opusă se va retrage obligatoriu la o distanţă de minim 3.0 metri;

Cladirile se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pe o distanţă de maxim 20.0 metri;

Pentru construcțiile amplasate în regim izolat, retragerile față de la limitele laterale ale terenului vor fi de minim 2.0 metri cu condiția ca pe una dintre celelalte laturi sa fie asigurat un acces de minim 3.0 metri.

Faţă de limita posterioară, clădirile se vor retrage la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 3.0 metri.

Cladirile anexe se for amplasa fata de limitele laterale si posterioare conform Codului Civil

Se interzice construirea pe limita parcelei dacă aceasta constituie linia  de separaţie dintre două zone funcţionale distincte, cazuri în care se admite realizarea noilor clădiri numai cu o retragere faţă de limitele laterale ale parcelei egală cu jumătate din înălţimea la cornişe, dar nu mai puţin 3,0 metri.

  •   Art. 7 - Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela:

  Pentru M1, M2, M3, M4:

  Clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea celei mai înalte; distanţa se poate reduce la jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 5.0 metri.

Fac excepţie situaţiile în care ambele clădiri prezintă spre interspaţiul dintre ele exclusiv spaţii anexe sau spaţii de circulaţie internă, când distanţa minimă se poate reduce la 3/4 din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 3.0 metri.

  Pentru L1a, L1b și L1c:

  Clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea celei mai înalte.

Fac excepţie situaţiile în care ambele clădiri prezintă spre interspaţiul dintre ele exclusiv spaţii anexe sau spaţii de circulaţie internă, când distanţa minimă se poate reduce la 3/4 din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 3,0 m.

  •   Art. 8 - Circulatii si accese:

  Pentru M1, M2, M3, M4:

  Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil dintr-o circulaţie publică în mod direct sau printr-o servitute legal constituită.

Pentru clădiriile publice accesul va fi asigurat direct dintr-o circulaţie publică, recomandându-se evitarea servituţilor.

Se  vor  prevedea  accese  pietonale  pentru  toate  dotările  publice,  spaţiile comerciale şi locuinţe.

În  toate  cazurile  este  obligatorie  asigurarea  accesului  în  spațiile  publice  a persoanelor cu handicap sau cu dificultăţi de deplasare.

  Pentru L1a, L1b și L1c:

  Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil dintr-o circulaţie publică în mod direct sau printr-o servitute legal constituită. Se vor prevedea accese pietonale pentru toate dotările publice, spaţiile comerciale şi locuinţe. În  toate  cazurile  este  obligatorie  asigurarea  accesului  în  spatiile  publice  a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.

  •   Art. 9 - Stationarea autovehiculelor:

  Pentru M1, M2, M3, M4:

  Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil dintr-o circulaţie publică în mod direct sau printr-o servitute legal constituită.

Pentru clădiriile publice accesul va fi asigurat direct dintr-o circulaţie publică, recomandându-se evitarea servituţilor.

Se  vor  prevedea  accese  pietonale  pentru  toate  dotările  publice,  spaţiile comerciale şi locuinţe.

În  toate  cazurile  este  obligatorie  asigurarea  accesului  în  spațiile  publice  a persoanelor cu handicap sau cu dificultăţi de deplasare.

  Pentru L1a, L1b și L1c:

  Spaţiile de parcare se vor realiza în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice.

Platformele de parcare vor fi permeabile pentru apele meteorice şi vor avea rol mixt (spaţiu verde şi stationare auto).

Se va asigura numărul de parcaje conform Anexei nr.5 din RGU şi a articolului 7.13 Parcaje.

  •   Art. 10 - Inaltime maxim admisibila a cladirilor:

  Pentru UTR M3 - regimul maxim de înălțime pentru noile construcții sau pentru extinderile și supraetajările de clădiri existente, nu va depăși P+2 niveluri;

  Pentru UTR M1, M2, M3 și M4:

În cazul în care înălţimea depăşeşte distanţa dintre aliniamente, clădirea se va retrage de la aliniament la o distanţă egală cu

diferenţa dintre acestea, dar nu mai puţin de 4.00 metri;

Pentru construcțiile amplasate la intersecția unor străzi importante, se admite depăşirea cu maxim două niveluri a regimului de înălțime, numai cu condiţia ca acestea să fie retrase în interiorul unui arc de cerc şi a tangentei la acesta, la 45 grade;

Toate aceste derogări de la regimul de înălţime se vor face în baza unor documentaţii  de  urbanism  aprobate  conform  legii,  documentaţii  ce  vor  conţine ilustrare volumetrică pentru argumentarea compoziţiei urbane propuse.

Se admite mansardarea clădirilor existente cu luarea în calculul coeficientului de utilizare a terenului a unei suprafeţe desfăşurate pentru nivelul mansardei de maxim 60% din aria unui nivel curent;

  Pentru L1a, L1b și L1c:

  Înălţimea maximă a clădirilor va fi P+2 niveluri (10 metri la cornișă);

Se admit depăşiri de 1-3 metri numai pentru alinierea la cornişa clădirilor învecinate în cazul regimului de construire continuu;

În cazul amplasării unor accente verticale, care pot afecta prespectivele spre obiectivele culturale reprezentative ale orasului, se va obţine  avizul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Suceava chiar dacă amplasamentul se află în afara limitei zonei construite protejate.

  Pentru L1a și L1b:

  Se admite mansardarea clădirilor existente cu luarea în calculul coeficientului de utilizare a terenului a unei suprafeţe desfăşurate pentru nivelul mansardei de maxim 60% din aria unui nivel curent;

În intersecţiile importante se admite un nivel suplimentar pentru obţinerea unor perspective directe (sau indirecte) susținute;

  •   Art. 11 - Aspectul exterior al cladirilor:

  Pentru M1, M2, M3, M4:

  Noile construcţii se vor înscrie în specificul zonei şi vor adopta o atitudine neutră care să nu deprecieze calitatea spatiului public, caracterul general al zonei şi al arhitecturii clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate.

Pentru frontul de clădiri aflat în zona centrală pe străzile Ștefan cel Mare, Ana Ipătescu și Nicolae Bălcescu se va realiza o documentatie de urbanism pentru refacere fațade la frontul construit. Volumetria va fi simpla, fără elemente decorative abundente. Amplasarea  noilor  construcţii  nu  va  obtura  vizibilitatea  sau  accesul  către elementele valorase construite sau de peisaj.

Nu se admit culorile stridente, se vor utiliza culori pastelate în conformitate cu tradiţiile locale şi cu clădirile vecine.

Reguli particulare pentru comerţ: Cererile de autorizare a construirii de imobile care au vitrine la stradă, ca şi cele de autorizare a modificărilor imobilelor existente pentru a primi vitrine la stradă vor fi emise doar în baza unui studiu de încadrare în frontul stradal, cu argumentarea compoziţiei de arhitectură şi a relaţiei acestuia cu contextul în care urmează a se integra. Acesta se va supune avizarii comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si de urbanism a Municipiului Suceava.

Este admisa şi recomandată conversia funcţiunilor de la parterul clădirilor cu front la domeniul public în funcţiuni cu acces public şi deschiderea de vitrine spre domeniul public cu condiţia tratării integrale a parterului unui imobil sau a unui grup de imobile adiacente.

Ocuparea căii publice va fi limitată prin regulile în vigoare. Singurele ce pot fi autorizate sunt amenajările temporare reduse la simple etalaje mobile în măsura în care ele nu incomodează circulaţia pietonală.

Sistemele de protecţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie să fie complet ascunse atunci când magazinul este deschis.

  Pentru L1a, L1b și L1c:

  Clădirile noi sau modificările/reconstrucţiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje

Garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectură cu clădirea principală.

Amplasarea  noilor  construcţii  nu  va  obtura  vizibilitatea  sau  accesul  către elementele valorase construite sau de peisaj.

În cazul intervenţiilor în fronturi existente, este obligatorie prezentarea relaţiei între clădirea propusă şi cele învecinate prin desfăşurate de front, din care să reiasă înălţimile, golurile etc.

  •   Art. 12 - Conditii de echipare edilitara:

  Pentru M1, M2, M3, M4:

  Toate clădirile cu funcţiune publică vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare Este obligatorie racordarea tuturor clădirilor la reţelele electrice.

Toate clădirile noi vor fi dotate cu instalaţii sanitare.

Se va asigura evacuarea rapidă şi captarea apelor pluviale din spaţiile rezervate pietonilor şi de pe terase. Racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută astfel încât să se evite producerea gheţii pe trotuare.

Lucrările de construcţii pentru realizarea/extinderea reţelelor edilitare în zona drumurilor publice situate în intravilan se execută în variantă subterană.

Se interzice montarea supraterană, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de telecomunicaţii, alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, transport în comun, automate pentru semnalizare rutieră şi altele de această natură. Montarea acestor echipamente se va executa în variantă de amplasare subterană ori, după caz, în

incinte sau în nişele construcţiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/construcţiilor. Reţelele edilitare amplasate în subteran vor fi semnalizate prin markeri distinctivi.

Se interzice amplasarea reţelelor edilitare pe stâlpi de iluminat public şi de distribuţie a curentului electric, pe plantaţii de aliniament, pe elemente de faţadă ale imobilelor ori pe alte elemente/structuri de această natură.

  Pentru L1a, L1b și L1c:

  Este obligatorie racordarea tuturor clădirilor la reţeaua electrică.

  Toate clădirile vor fi dotate cu instalaţii de apa – canal în sistem public sau individual, proiectate şi executate în conformitate cu normele sanitare.

Se va asigura evacuarea rapidă şi captarea apelor pluviale din spaţiile rezervate pietonilor şi de pe terase. Racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută astfel încât să se evite producerea gheţii pe trotuare.

  Lucrările de construcţii pentru realizarea/extinderea reţelelor edilitare în zona drumurilor publice situate în intravilan se execută în variantă subterană.

Se interzice montarea supraterană, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de telecomunicaţii, alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, transport în comun, automate pentru semnalizare rutieră şi altele de această natură. Montarea acestor echipamente se va executa în variantă de amplasare subterană ori, după caz, în incinte sau în nişele construcţiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/construcţiilor. Reţelele edilitare amplasate în subteran vor fi semnalizate prin markeri distinctivi.

Se interzice amplasarea reţelelor edilitare pe stâlpi de iluminat public şi de distribuţie a curentului electric, pe plantaţii de aliniament, pe elemente de faţadă ale imobilelor ori pe alte elemente/structuri de această natură.

  •   Art. 13 - Spatii libere si spatii plantate:

  Pentru M1, M2, M3, M4:

  În cazul în care echipamentele publice dispun de grădină de faţadă, minim 40% din suprafaţă va fi prevăzută cu plantaţii înalte.

Terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit cu gazon şi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp.

Se recomandă ca minim 75% din terasele neutilizabile şi 10% din terasele utilizabile ale construcţiilor să fie amenajate ca spaţii verzi pentru ameliorarea microclimatului şi a imaginii oferite către clădirile învecinate.

Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard viu de 1,2 metri înălţime.

În interiorul parcelei, se va prevedea un procent de minim 25% pentru spaţiile verzi.

  Pentru L1a, L1b și L1c:

  Spaţiile libere din interiorul parcelei vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate peisagistic; Terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit cu gazon şi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp. În zonele cu denivelări de peste 5% se recomandă plantarea speciilor de arbori sau pomi fructiferi ale căror rădăcini contribuie la stabilizarea terenurilor. Pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei trebuie să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese; - minimum 25% din suprafaţa parcelei trebuie să fie amenajată ca spaţiu verde.

  •   Art. 14 - Imprejmuiri:

  Pentru M1, M2, M3, M4:

  Se recomandă separarea terenurilor echipamentelor publice şi bisericilor cu garduri transparente de 1.80 metri înălţime din care 0.3 metri soclu opac, dublate de gard viu.

Spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc.

În faţa fronturilor comerciale retrase de la aliniament, indicarea limitelor terenului privat faţă de domeniul public va putea fi realizată prin diferenţierea pavajelor faţă de trotuare şi prin plantaţii, jardiniere, elemente decorative.

  Pentru L1a, L1b și L1c:

  Împrejmuirile spre stradă vor avea înălţimea de maxim 2.0 metri din care un soclu opac de maxim 0.6 metri şi o parte transparentă; Gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor avea înălţimi de maxim 2.5 metri.

SECTIUNEA III POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

  •   Art. 15 - Procentul maxim de ocupare a terenului (POT):

Pentru M3: POT maxim = 50%

Pentru L1a șL1b: POT maxim  45%  

  •   Art. 16 - Coeficientul maxim de utilizare al terenului (CUT):

Pentru M3: CUT maxim = 1,5 mp.ADC/mp.teren

Pentru L1a și L1b:

CUT maxim pentru înălţimimi (P+1 )= 0.9 mp ADC/mp teren

CUT maxim pentru înălţimi (P+2) = 1.3 mp ADC/mp teren  

ALTE INFORMATII

Condiţii de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau care pot afecta siguranţa zborului (Conf. Memoriu Servcituți Aeronautice) - Zona III 

  • suprafaţa orizontală care începe de la extremitatea Zonei II şi din care se exclude Zona I;

  • înălţimea suprafeţei: +30 m faţă de cota aerodromului (0 m);

  • extindere/distanţă orizontală de la marginile benzii pistei, în orice direcţie: 8500 m (exclusiv Zona I şi Zona II);

  • referinţă: cota aerodromului.

Suplimentar cerinţelor de mai sus, este necesar avizul AACR la documentaţiile tehnice, inclusiv studii de (pre)fezabilitate, proiecte de execuţie/instalare, etc. (după caz), pentru obiective amplasate in zona respectivă:

  •  clădiri (locuinţe, depozite, hoteluri), structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde, turbine eoliene), care depăşesc înălţimea admisibilă;

  • construcţii, structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde, turbine eoliene) care nu depăşesc înălţimea admisibilă, dar constituie obstacole locale semnificative pentru navigaţia aeriană;

  •  obiective care atrag şi favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice (unităţi de morărit, silozuri, depozite, magazii, gropi de gunoi, decantoare);

  •  staţii radio (radiodifuziune, TV);

  •  staţii de comunicaţii (telefonie celulară, radiorelee, translatori)

  • activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor CNS (acţionări electrice de forţă, sudură electrică);

  • deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie general sau de lucru aerian permanente;

  • instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

  • trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii electrice aeriene magistrale, reţele de radiorelee;

  • alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.